Empatie si Compasiune

A avea Compasiune Necondiționată reprezintă cea mai înaltă si nobilă formă de empatie.

Compasiunea este diferită față de empatia pe care o cunoaștem în mod obișnuit, care generează o stare emoțională asemănătoare cu a unei alte persoane prin a fi sensibil la condiția acestuia.

Vedem, de asemenea, că empatia este selectivă. Omul este înclinat să empatizeze preferențial, doar cu anumiți oameni, în funcţie de familie, etnie, naționalitate, religie, orientare sexuală, gen, etc.

Prin urmare, această empatie este limitată în funcție de anumite criterii personale. Cu toate acestea, este un prim pas spre Compasiune.
Pentru a se putea îndrepta înspre Inteligența Universală, este necesar ca persoana să aibă o sensibilitate ridicată față de ceea ce se întâmplă în jurul său. La polul opus, se găsesc persoanele agresive, dominate de răutate, cu trăsături psihopate. În absența acestei sensibilități, acestea provoacă suferință persoanelor din jur, fără a simți nimic.

Care este diferența dintre empatie si compasiune?

Spre deosebire de Compasiune, empatia obișnuită se datorează unui atașament crescut față de lumea materială.

Spre exemplu, persoana empatică trăiește anxietate și suferință când aude de moartea cuiva, deoarece ei îi este frică de moarte (atașament față de corp/viață). Persoana cu anxietate suferă atunci când aude experiența unei alte persoane anxioase. În acest mod, prin empatie, anxietatea este validată și întărită la ambele persoane.

Dincolo de tot ceea ce știm și cunoaștem, există o dimensiune diferită și superioară, o compasiune necondiționată și totală față de tot ce există.

Omul care pătrunde în ea devine un instrument al acestei inteligențe universale, numite în Zen „Mintea Universală”.

Ca această compasiune să poată apărea este necesar să facem un pas peste empatia despre care am învățat că ne face să fim buni, morali, să ajutăm, să înțelegem/acceptăm perspectiva altora.

Empatia obișnuită, cea care te activează emoțional, se creează în baza conținutului tău mental: frici, condiționări, trecut, standarde, așteptări și preferințe personale, nevoi psihologice, atașamente, etc. De aceea ea apare selectiv și condiționat, doar față de anumite persoane și situații.

Prin empatie si compasiune îi putem înțelege profund pe ceilalți pentru a-i ajuta.

Vedem că empatia obișnuită apare din anumite emoții care provin din credințele, fricile, atașamentele și istoricul tău de viață.

În acest caz, acorzi mai multă atenție stării tale psihologice decât situației sau persoanei care are nevoie de ajutor.

Spre exemplu, dacă un prieten este pe patul de moarte, energia și atitudinea pe care o emani față de el va fi de frică și neacceptare a morții. În această situație, el nu are nevoie de acestea ci de o acceptare a morții, pace, liniște, împăcare.

Un alt exemplu: Dacă ajuți pe cineva fără să iei în calcul bunăstarea ta, nu vei putea funcționa optim astfel încât chiar să-i fii de ajutor.

Un alt exemplu este forțarea ajutorului când persoana nu îl dorește și nu ți-l cere.

Compasiunea Necondiționată despre care vorbesc este un fenomen extraordinar. Este singura modalitate prin care poți fi de ajutor în totalitate. Prin ea ești la dispoziția persoanei lucid, necondiționat, imparțial, inteligent.

Compasiunea transformă în totalitate individul și societatea.

Este maximul de ajutor pentru persoana ajutată/situație, dar care nu te destabilizează și consumă emoțional.

Spre exemplu, o situație nefericită te întristează, dar nu te dă peste cap.

Pentru a atinge acest lucru este necesară o detașare de mintea condiționată și de ceea ce am fost învățați să credem că înseamnă a ne păsa.

O detașare de lumea materială (corp, obiecte, oameni, trecut, viitor, gânduri, frici legate de viitor, griji, speranțe) determină o implicare totală. Doar în mod imparțial poți fi implicat total în viață.
În acest punct, începe Meditația.

Regăsim această atitudine în toate tradițiile spirituale care vorbesc despre realizarea Sinelui, dobândirea stării de Iluminare, cunoașterea Adevărului:

Ioan 2:15-17
„Nu iubiţi lumea, nici lucrurile din lume! Dacă cineva iubeşte lumea, dragostea Tatălui nu este în el. Căci tot ceea ce este în lume – pofta firii, pofta ochilor şi lăudăroşenia vieţii – nu este de la Tatăl, ci este din lume. Iar lumea şi pofta ei trec, însă cel ce face voia lui Dumnezeu rămâne în veșnicie.”

Cum poate fi trăită Compasiunea Necondiționată?

În funcție de sensibilitatea persoanei, această detașare poate fi realizată în mod direct, imediat sau într-un proces gradual.

Persoana care are un grad ridicat de receptivitate poate realiza detașarea imediat. Aceasta este o schimbare radicală, profundă, la nivelul simțirii și înțelegerii vieții. Persoanele care au o receptivitate mai scăzută, se pot pregăti inițial într-un mod mai tehnic. Acest lucru presupune aplicarea unor metode și practici de meditație pentru detașarea atenției și a interesului de la gânduri și obiecte.

Compasiunea necondiționată, reală și matură, provine din Inteligența detașată, imparțială, care se relevă prin disoluția egoului, rău sau bun.

Inteligența și iubirea necondiționate sunt pe plan principal. Pe planul lumesc, fiecare acțiune și cuvânt au ca bază trăirea divinului.

Divinul are mai multe fațete, una dintre ele fiind compasiunea detașată, totală prin care totul revine la Iubire.