În mod paradoxal, majoritatea relațiilor de cuplu funcționează mai mult în competiție decât în colaborare.
Încă de mici, din copilărie și școală, omul învață că viața înseamnă competiție.
Din obișnuință, se perpetuează în mod inconștient unul dintre cele mai disfuncționale tipare mentale, cu cele mai distructive consecințe, atât pentru individ, colectiv, cât și societate. Mai mult decât atât, în societatea noastră, competiția este ridicată la rang de virtute. Se consideră că este o „calitate necesară” pentru reușita în viață.
Competiția înseamnă să vrei să fii mai bun ca celălalt.
Deși cu toții împărtășim aceeași existență (avem probleme asemănătoare, vieți care doar la suprafață diferă prin aspectul fizic, familiile din care provenim, genul pe care îl avem, zonele în care locuim, etc.), alegem să fim unul împotriva celuilalt. Acest mod de a gândi dobândit prin cultură creează o separare imensă între tine și un alt om. Creează iluzia că ești diferit de celălalt.
Din acest tipar, apare implicit credința că celălalt este un adversar. Astfel viața pare a fi o luptă pentru supraviețuire. Prin urmare, a reuși în viață presupune să fii mai bun decât celălalt, să îl întreci, să te gândești doar la binele tău. Putem observa acest comportament și întărirea lui de către societate încă din copilărie. La școală suntem încurajați să luăm note mai bune decât ale colegilor. În familie există comparație între frați, sunt dați ca exemplu alți copii care au rezultate mai bune sau au anumite trăsături dorite de părinți. Adultul este încurajat să fie angajatul lunii, să aibă performanțe mai mari decât ceilalți, etc.
Oamenii formează relații având acest program toxic în structura lor mentală. Tu versus celălalt.
Relațiile de cuplu se desfășoară în aceeași dinamică – în competiție.
Din această rădăcină otrăvitoare derivă alte manifestări toxice: a crede că ești superior altor oameni și a-ți menține această imagine în fața ta și a celorlalți (sunt mai special, inteligent, favorizat, corect, bun, etc.). Acest lucru se face prin a domina, a demonstra superioritate, manipulare psihologică, agresivitate verbală și fizică, șantaj emoțional, ironizare, cinism, lipsă de respect.
Ca urmare a imaginii de sine de superioritate, apar în oglindă și probleme psihologice: sentimentul de inferioritate, anxietate socială, frică, dezamăgire când celălalt nu te validează în funcție de această imagine, conflicte, agresivitate, etc.
Cuplu înseamnă doi oameni care își împărtășesc viața. În absența meditației, cei doi se identifică cu propriul Ego care înseamnă două minți condiționate. Fiecare încearcă să își păstreze imaginea de sine. În acest mod, ei nu pot funcționa ca întreg, ci în funcție de propriile standarde, credințe, scopuri, dorințe.
Tiparul de competiție, implantat de copil în mintea fiecărui om, în mod negreșit va apărea și în relația de cuplu.
Acest comportament se poate observa în toate situațiile din viața ale celor doi. În activități simple, cotidiene (cine are dreptate în discuții, cine este mai neîndemânatic, mai neatent, etc.). De asemenea, în situații mai serioase (cine este stâlpul familiei, aduce mai mulți bani în casă, rezolvă mai multe lucruri, ia deciziile, cine îl iubește mai mult pe celălalt, cine l-a ajutat mai mult pe celălalt, etc.).
O relație funcțională și armonioasă în cuplu înseamnă ca cei doi să funcționeze ca o singură entitate, adică în colaborare. Construind unul cu celălalt. Evoluând împreună, atât în planul vieții de zi cu zi, cât și pe plan interior, psihologic și spiritual. Însă acest lucru nu poate fi posibil cât timp există virusul competiției.
Virusul competiției: să crezi că ești mai bun ca celălalt.
Competiția este bazată pe separare și adâncește diferența și distanța dintre oameni.
O relație de cuplu funcțională înseamnă înțelegere, colaborare și armonie pe toate planurile. Ea poate fi posibilă doar când dispare în totalitate orice urmă de competiție, comparație, dominare. Ca acest lucru să fie posibil, fiecare trebuie să își elimine acest tipar mental în orice arie a vieții sale.
Eliminarea tendințelor competitive implementate profund în mintea omului presupune un proces care implică meditația, Cunoașterea Realității și Realizarea Sinelui. Este vorba despre un proces în care persoana se asumă pentru a se elibera de tot ceea ce este toxic în mintea sa. Un proces în care persoana se asumă pentru a percepe realitatea în mod direct. Acest lucru îți va permite să îl cunoști pe celălalt în mod direct, nedistorsionat de tipare mentale și credințe care se transmit inconștient din generație în generație.
Colaborarea în relații este posibilă doar când dispare competiția.
Armonia în relația de cuplu poate exista doar când dispare separarea. Când persoana nu se mai simte separată de Existență, încât să perceapă părțile din ea ca fiind amenințări.
Transcenderea minții condiționate este responsabilitatea fiecărui om care dorește să trăiască în cuplu. Fără o relație armonioasă, toate dimensiunile vieții celor doi sunt afectate, capacitatea de a evolua personal fiind împiedicată. În cazul celor care au copii, viața și educația lor sunt afectate, dezvoltându-se într-un mediu de neînțelegere, dominare și ură mascată.
Doar prin colaborare și iubire putem evolua individual, în cuplu și ca societate.
Cu drag,
Gențiana Bordieanu și Daniel Bordieanu